joi, 4 februarie 2010

Duminica a şasea de peste an - Anul C

Duminica a şasea de peste an - Anul C
(Pentru copii)

A fi fericit

La început
Introducere – Iubiţi copii ! Când cineva îşi serbează ziua de naştere, este felicitat şi i se spune: „La mulţi ani!” Când voi faceţi un lucru important în şcoală sau participaţi la un concurs, părinţii, învăţătorii şi instructorii spun adesea: „Mult succes! Multă fericire!” Ce înţelegem prin cuvântul „fericire”? Aţi fost voi vreodată cu adevărat fericiţi? Vă amintiţi cumva de acest lucru? Poate Crăciunul trecut când vi s-a îndeplinit vreo dorinţă? Sau poate aţi căpătat o notă bună la şcoală? Există felurite moduri de fericire şi de a fi fericit. Să vedem câteva exemple:
1. Un copil: A fi fericit înseamnă avea un computer în camera proprie.
2. Un copil: Fericirea constă în a se juca la computer totdeauna când vrei.
3. Tatăl: Fericirea înseamnă a avea o maşină care merge repede.
4. Mama: Fericit e acela care are câteva ore pe săptămână „libere de familie”
5. Un copil: Fericit e acela care primeşte mulţi bani de buzunar şi care-şi cumpără cât vrea.
Am putea continua lista aceasta.
Să stăm în linişte şi să medităm ceea ce ne face fericiţi. 
(Tăcere)

Actul penitenţial: Isuse Cristoase,
- Am dori să fim fericiţi şi să posedăm fericirea. Doamne, miluieşte-ne...
- Cunoaştem timpuri nefericite şi triste. Cristoase, miluieşte-ne...
- Nu ne simţim bine când dorinţele noastre nu sunt imediat împlinite. Doamne miluieşte-ne...

Evanghelia: Luca 6,17-18a.20-22 (prescurtat şi prezentat mai târziu)
În multe poveşti şi istorioare se vorbeşte despre fericire: despre oameni care-şi caută fericirea şi care după multe căutări au reuşit s-o găsească. De multe ori sfârşesc aceste istorioare cu această propoziţie: „Şi au trăit fericiţi şi mulţumiţi...” Despre televizoare, computere şi maşini performante nu se vorbeşte.

(Predicatorul poate povesti ceva în acest sens...)

Şi în evanghelie este vorba de a fi fericit. Isus vorbeşte despre fericirea oamenilor şi începe propoziţiile sale prin cuvântul: „Fericiţi...”. (Se poate citi evanghelia)

Fericiţi cei săraci
Isus are o părere interesantă despre sărăcie. Când vorbim despre săraci, ne gândim la oameni care flămânzesc, care sunt în războaie la cei trişti sau singuratici. Sigur că Isus nu găseşte potrivit şi corect condiţiile în care trăiesc oamenii. Sigur că Isus nu vrea prin aceasta să ne mângâie numai ca aceştia vor ajunge în împărăţia cerească. El vrea să fie alături de aceştia şi să-i ajute.
A fi sărac în faţa lui Isus nu înseamnă numai „a nu avea nimic”, ci „a fi deschis pentru Dumnezeu”. Computerul, televizorul sunt de multe ori o piedică de a fi aproape de Dumnezeu. De multe ori nici nu ne dăm seama cât suntem de dependenţi de acestea şi de aceea nu găsim timp pentru Dumnezeu şi pentru semenii noştri. Ne dăm seama mai târziu că în ciuda acestor lucruri nu suntem fericiţi. A fi fericit înseamnă altceva decât a avea de toate.
Când Isus spune: „Fericiţi cei săraci”, vrea să ne amintească faptul că inima noastră nu trebuie să fie stăpânită de lucrurile lumeşti. Aceste lucruri să ne servească drept mijloc spre a fi aproape de Dumnezeu şi de oameni. Hai să încercăm săptămâna aceasta!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu