Se afișează postările cu eticheta Advent. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Advent. Afișați toate postările

luni, 14 decembrie 2009

Duminica a patra din Advent – Anul C

Duminica a patra din Advent – Anul C
(Pentru copii)

Cateheză: Maria în drum spre slujirea iubirii
(Luca 1,39-45)

Scopul catehezei: Copiii să recunoască faptul că nu numai Maria, ci fiecare dintre noi poate deveni o persoană a istoriei mântuirii. Fiind sora noastră cea mai mare, ea îl aduce oamenilor pe Isus.


Maria porneşte la drum
Acest lucru se poate întâmpla şi azi: o rudă ne sună şi ne cheamă să mergem la ea. Ne urcăm în maşină şi nici măcar în două ore suntem acolo. Nu ştim cum a aflat Maria că Elisabeta ruda ei are nevoie de ajutorul ei. În schimb, ştim că drumul parcurs are o lungime de aproape 150 km. Asta înseamnă că Maria a avut nevoie cel puţin o săptămână. O săptămână pe jos timp în care Maria aude, vede şi trăieşte evenimente care înseamnă mult pentru o femeie tânără în acea epocă. Nu a refuzat să meargă pe străzile pietroase: soldaţii romani eliberau străzile fără scrupule când era vorba de demnitari; ei se uitau de sus, de pe cai, la sărmanii pietoni; toţi se temeau de brutalitate şi tâlhărie pentru că nu erau înarmaţi.

Ea merse în casa lui Zaharia şi o salută pe Elisabeta
În sfârşit, ea poate să părăsească strada, ea a ajuns la capăt. Oare la ce s-a gândit pe drum? Sigur că a avut mult timp să gândească, să mediteze chiar şi despre ceea ce a promis lui Dumnezeu. Şi acum o îmbrăţişează pe Elisabeta. Îmbrăţişarea este un semn deosebit al simpatiei. Acest gest este făcut de două femei deosebite: tânăra fată Maria care aşteaptă un copil despre care îngerul a zis că va fi fiul lui Dumnezeu; şi Elisabeta care în traducere înseamnă Dumnezeu este belşug – şi pe care el totuşi decenii întregi a lăsat-o să fie neroditoare. Cine ştie câte lacrimi de bucurie nu s-au vărsat în acele momente mai ales că absenţa copiilor într-o familie era considerată ca o pedeapsă de la Dumnezeu? Şi pe deasupra ea era şi femeie de preot. Pe când ei încetaseră să mai spere, iată că ea rămâne însărcinată la o vârstă în care alte femei deja îşi legănau nepoţii.

Binecuvântată eşti mai multe decât celelalte femei”
Ceea ce se întâmplă acum este mişcător: cea care era mai în vârstă o preamăreşte pe cea tânără: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul trupului tău”. Elisabeta care avea deja experienţa vieţii, care a simţit vecinătatea lui Dumnezeu îşi dă seama că această rudă a ei poartă în trupul ei pe Stăpânul lumii.

Fericită că a crezut
„Fericită este aceea a crezut că s-a împlinit ceea ce i-a spus Domnul”. Încă odată se bucură Elisabeta de încrederea rudei sale. Această încredere ar trebui s-o avem şi noi. Maria, sora noastră mai mare în credinţă, a devenit exemplu pentru toţi. La propunerea îngerului ea nu a întrebat ce primeşte în schimb pentru aceasta. Ea nu s-a lăsat mult rugată. Ea s-a pus la dispoziţia lui Dumnezeu.
Şi cum este când Dumnezeu cheamă astăzi? Şi cu tine are un plan! Trebuie numai să-l descoperi. El este cel care nu e indiferent faţă de oameni.

Ce vrea să ne spună Domnul?
Dumnezeu nu trimite Iulianei şi lui Ştefan nici un înger aşa cum a făcut cu Fecioara Maria sau poate totuşi. Căci trimişii lui Dumnezeu nu au aripi ei seamănă ca oamenii, ei se numesc Anişoara sau Gheorghiţă, doamna sau domnul Bişog. Dar toţi aceştia au un mesaj şi acest mesaj este pentru anumite persoane. Problema este că de multe ori aceste mesaje se izbesc de urechi surde sau de inimi foarte obosite. De aceea, trebuie să ne controlăm dacă auzim şi vedem bine. Mesajul acestei duminici: Dumnezeu ne cheamă să fim lumină pentru ca prin noi lumea să devină mai luminoasă, mai prietenoasă şi mai călduroasă.

marți, 8 decembrie 2009

Duminica a treia din Advent - Anul C

Duminica a treia din Advent
(Pentru copii)

Duminica a treia din Advent poartă din vechime denumirea latinească Gaudete care în traducere înseamnă: „Bucuraţi-vă!” Aveţi idee de ce se cheamă aşa? (...)
Crăciunul este sărbătoarea bucuriei. Dar ce fel de bucurie aceasta? La ce vă bucuraţi cel mai mult când vă gândiţi la sărbătoarea care se apropie? (...)
Bucuria de care a povestit apostolul Paul în scrisoarea lui este o bucurie de altă natură – şi totuşi are legătură cu ceea ne pregătim în zilele acestea pentru Crăciun: iubirea lui Dumnezeu faţă de noi oamenii. Din închisoare apostolul Paul scrie o scrisoare în care el, într-o manieră personală, exprimă ceea ce îl mişcă şi ceea ce îi aduce mângâiere. Paul este ferm convins că el trăieşte în trupul său venirea a doua a lui Isus. Această convingere îl umple cu o bucurie care înseamnă nu numai o veselie superficială, ci bucuria că aparţine lui Cristos şi că poate să fie strâns unit cu el. Această bucurie este aşa de adâncă, încât poate să schimbe viaţa oamenilor, relaţiile între oameni, grijile lor. Condiţia pentru a avea această bucurie este încrederea fundamentală în lucrarea lui Dumnezeu în viaţa noastră. „Domnul e aproape”, spune apostolul Paul.
Ne mai rămâne puţin timp până la Crăciun; un timp care este legat de muncă şi pregătire. Dar un lucru nu avem dreptul să uităm: Bucuria de care vorbim acum nu putem să o producem noi. Ea ne este dăruită. Bineînţeles putem să aducem bucurie semenilor noştri prin faptul că dăruim ceva. Aceste gesturi de apropiere umană sunt o expresie a bucuriei pe care o are Dumnezeu vizavi de noi: el vrea să fie aşa de aproape de noi încât vine la noi în lume ca un prunc.
Bucuria de care vorbeşte apostolul în scrisoarea sa este o adevărată bucurie de Crăciun. Această bucurie să ne însoţească nu numai în timpul Adventului şi Crăciunului, ci în tot timpul anului şi în toata viaţa noastră.

Rugăciunea credincioşilor
Plini de bucurie, ne apropiem de sărbătoarea Crăciunului şi vrem să-l rugăm pe Dumnezeu Domnul nostru:
-                     Mulţi oameni sunt trişti şi nu au speranţă. Cheamă oameni care să vestească bucurie şi încredere.
-                     Mulţi oameni sunt bolnavi şi plini de îndoială. Vindecă-le trupul şi sufletul.
-                     Mulţi oameni suferă pentru că sunt trataţi nedrept. Trimite-le oameni care să promoveze dreptate.
-                     Mulţi oameni sunt in închisori. Dăruieşte-le iertare.
-                     Mulţi oameni au murit fără să fi auzit de tine. Arată-te lor ca Dumnezeu al vieţii şi iubirii.
Iubirea ta schimbă lumea. Pe tine te lăudăm şi te preamărim toate zilele vieţii noastre. Amin.

joi, 3 decembrie 2009

Duminica a doua din Advent - Anul C

Duminica a doua din Advent. Anul C
(Pentru copii)


Introducere
Pe drumul care duce spre Crăciun întâlnim oameni care pregătesc venirea lui Isus şi care ne însoţesc: înainte de toate Maria mama lui, apoi Ioan înaintemergătorul lui Isus. Ei sunt pentru noi mari semne de circulaţie pe drumul nostru prin Advent – oameni care vor să ne ajute ca să fim deschişi la venirea lui Isus în lumea noastră şi în viaţa noastră.
La fiecare slujbă Isus vrea să se întâlnească cu noi. De aceea vrem să cerem îndurarea şi vecinătatea lui.

Evanghelia: Luca 3,1-6

Nume importante care sunt repede uitate
Sunt sigur că cei mai mulţi dintre voi ştiu cum se numeşte preşedintele ţării şi chiar numele domnului primar. Sigur că este mai greu să ne amintim de cei care au murit acum 5 sau 10 ani. Ne vine greu şi nouă celor maturi. Cu cât mai mult trece timpul cu atât mai puţin ne amintim de numele lor.
În evanghelia de azi e vorba de nume deosebite. Unele le întâlnim mai des: e vorba de Ponţiu Pilat cunoscut în Crez; am auzit poate numele lui Irod, nu cel care a omorât pruncii din Betleem, ci fiul lui care are acelaşi nume; pe împăratul Tiberius e cunoscut mai mult de cei care studiază intensiv istoria. In vremea aceea erau nume celebre care deţineau puterea. Astăzi sunt aproape toţi uitaţi.

Ioan, premergătorul lui Isus
După ce Luca ne-a enumerat oameni importanţi ne îndreaptă privirea din palatele lor spre pustiu. Aici îl găsim pe Ioan Botezătorul care predică şi botează. Comparativ cu noi, atunci nu s-a consemnat vreo ştire despre el. Împăratul Tiberius ar fi dat din umeri dacă cineva i-ar fi vorbit despre Ioan. Poate ar fi zis: Ei, de ăştia sunt mulţi, nu-i musai să-i cunoaştem. Astăzi e invers. Azi Ioan e cunoscut mai mult decât toţi ceilalţi împreună.
Dacă-l comparăm cu celelalte nume, el nu e cunoscut pentru că ar fi avut multă putere sau influenţă. De numele lui ne amintim de el pentru că el l-a arătat pe Isus aşa cum l-a reprezentat odată un pictor: cu un deget extrem de lung . Priviţi la cel care va veni, deschideţi-vă ochii, deschideţi inimile voastre. Recunoaşteţi că Isus vrea să schimbe lumea şi viaţa noastră. El ne arată că iertarea este mai importantă decât dreptatea cu orice preţ. El preţuieşte pe toţi şi chiar pe cei care sunt ignoraţi de toţi: pe cei marginalizaţi, săraci, copii. El vesteşte faptul că fiecare om este important în faţa lui Dumnezeu.

Isus transformă lumea
Această transformare e anticipată de evanghelistul Luca. Tiberius, Pontiu Pilat, Irod era atunci în centrul atenţiei. A vorbit mult de ei, dar tot aşa de repede au fost uitaţi. Pe când despre Ioan care a trăit ascuns în pustiu ne amintim cu toţi astăzi. Unităţile de măsură ale lui Dumnezeu nu sunt unităţile de măsură ale lumii noastre: ce este important şi puternic se uită repede; dar unul care a stat pe margine nu este uitat nici măcar după 2000 de ani.

Rugăciunea credincioşilor
Dumnezeule, Ioan a pregătit pe oameni pentru venirea Fiului tău. Noi te rugăm:
·                    Pentru toţi care în zilele acestea sunt neliniştiţi şi stresaţi: ca să găsească linişte şi să nu te piardă din vedere...
·                    Pentru toţi care în zilele acestea sun singuri şi trişti: ca să găsească oameni care să-i consoleze şi să-i ajute...
·                    Pentru toţi care nu cunosc Crăciunul şi pentru care sunt importante numai cadourile: ca să poată gândi din nou la viaţa lor...
·                    Pentru toţi care au devenit indiferenţi: ca acest timp de Advent să-i ajute să meargă mai atenţi prin viaţă...

Duminica întâia din Advent – Anul C

Duminica întâia din Advent – Anul C
(Pentru copii)

Introducere
Începând cu duminica de azi intrăm în timpul Adventului. Acest timp până la Crăciun este un timp deosebit, un timp de pregătire şi de aşteptare. Unii dintre voi se bucură de acest timp, alţii poate nu au răbdare şi deja numără nopţile. A aştepta nu este uşor. Avem nevoie de răbdare. De acest ne dăm seama dacă ne uităm la corona de Advent. Ea ne aminteşte că vrem să ne apropiem pas cu pas de sărbătoarea Crăciunului. Acum putem aprinde prima lumânare şi să cântăm numai prima strofă: Wir sagen euch an den lieben Advent.

Predică
Se recomandă a avea o vază cu o plantă mică care să aibă un vlăstar tânăr.
Lectura: Ieremia 33,14-16

Trebuie răbdare ca să crească o plantă: sunt sigur că ştiţi ce este necesar la creştere (--) Semănăm o sămânţă mică în pământ şi deodată apare un vlăstar care creşte încet căutând şi lumina. V-am adus aici un astfel de vlăstar: o plantă aparent mică. Tânărul vlăstar priveşte din pământ in sus. Totuşi este plin de viaţă şi devine o plantă mare. Despre acest vlăstar este vorba şi în lectura de azi (A se citi lectura)
Acest vlăstar de care e vorba în lectură este un vlăstar deosebit, nu tocmai o plantă. Profetul vesteşte un om pe care îl denumeşte vlăstar, vlăstar care va face mult bine.
O licărire de speranţă
Vlăstarul acesta va avea grijă de dreptate. El va mântui pe oameni şi toţi vor putea trăi în siguranţă.
Aceste sunt veşti bune. Căci oamenii cărora se adresează profetul au îndoieli şi sunt lipsiţi de curaj. Locuitorii Ierusalimului au fost martori la distrugerea oraşului lor şi cum a fost ocupat de oştiri străine. Chiar templul, casa lui Dumnezeu nu a fost cruţată. Şi acum nu mai au ce spune în patria lor proprie. Se simt neîndreptăţiţi.
Cuvintele profetului au fost odinioară pentru israeliţi ca o licărire de speranţă. Îşi dau seama că Dumnezeu nu i-a părăsit. El îi va ajuta şi va face ordine. Se vor întoarce liniştea şi pacea, iar templul va fi reconstruit. El va întrona dreptatea.

Isus Cristos – vlăstarul lui Dumnezeu
Noi creştinii înţelegem altfel cuvintele profetului. Pentru noi acest vlăstar este Isus care va face toate bine. El este Fiul lui Dumnezeu – vlăstar al lui Dumnezeu şi prin el vor fi mântuiţi toţi oamenii care cred şi-l iubesc. Prin viaţa şi faptele sale ne-a arătat ce înseamnă a trăi în linişte şi în dreptate. În această privinţă el ne este o pildă. El vrea să ne stimuleze ca să trăim în pace şi în duhul dreptăţii.

Pacea şi dreptatea trebuie să crească
Să ne întoarcem încă odată la acest mic vlăstar (arată încă odată mica plantă). Imaginea vlăstarului care încolţeşte şi creşte este imaginea păcii şi dreptăţii care trebuie să crească şi să înflorească. Noi trebuie să fim atenţi această plantă să crească şi să înflorească (rodească). Nu avem voie s-o călcăm în picioare sau să ne purtăm urât cu ea. Noi trebuie să ajutăm indiferent unde ne aflăm, la şcoală, în familie, ca să domnească pacea şi dreptatea. Cum putem contribui la aceasta ? Un exemplu este ca după o ceartă să facem noi primul pas către colegul nostru. Mai ales in acest timp sfânt al Adventului. Să avem grijă şi de ceilalţi care nu se pot apăra. Numai aşa creşte la noi pacea – ca un vlăstar mic. Dar din acest vlăstar mic poate sa devină o plantă mare de care se bucură toţi.

Rugăciunea universală
Dumnezeu doreşte dreptatea şi pacea. Să ne rugăm:
-                      Pentru cei puternici ai lumii: ca să aibă grijă de bunăstarea oamenilor.
-                      Pentru toţi oamenii care suferă de războaie, violenţă, ură şi duşmănie: ca să guste pacea şi iertarea.
-                      Pentru toţi oamenii care se implică în făurirea păcii şi dreptăţii în lume şi aici la noi: fă ca ei să simtă că merită osteneala lor.
-                      Pentru toţi oamenii care se pregătesc conştient pentru Crăciun: dăruieşte-le timp şi linişte în aceste zile de Advent.
Dumnezeule bun şi drept, îţi mulţumim pentru vlăstarul tău Isus Cristos care prin viaţa sa a adus pace şi dreptate pe acest pământ. Amin.

1.Wir sagen euch an den lieben Advent.
Sehet, die erste Kerze brennt.
Wir sagen euch an eine heilige Zeit.
Machet dem Herrn die Wege bereit.

Refren:
Freut euch, ihr Christen, freuet euch sehr !
Schon ist nahe der Herr.

Traducere liberă
Vă vestim Adventul cel drag.
Priviţi, prima lumânare arde.
Vă vestim un timp sfânt.
Lărgiţi căile Domnului.
Bucuraţi-vă creştinilor, bucuraţi-vă mult !
Domnul este deja aproape.

Acest cântec este specific timpului Adventului. Are patru strofe: pentru fiecare lumânare de pe coroană câte o strofă bineînţeles pentru cele patru duminici.