marți, 29 iunie 2010

Prelegerea 10: Creştinul nemulţumit

Ciclul "Cunoaşte-te pe tine însuţi"

10. Creştinul nemulţumit

Mulţi creştini îşi duc crucea pe faţa lor. Se poate observa că nu sunt mulţumiţi de viaţa lor. Bineînţeles că există motive pentru ridurile de pe feţele lor, precum şi pentru expresia feţei.

Există persoane care nici nu pot altfel decât să gândească negativ. Ei îşi scutură capul deasupra supei până găsesc un fir de păr în ea. Oare este vorba de o invidie vizavi de oameni care au succes în viaţa lor?

Nu orice nemulţumire este distructivă. Fiind creştin, pot să mă declar mulţumit cu oarecare probleme sociale în lume; cu posibilităţile mele, pot îmbunătăţi anumite situaţii. Aici este nemulţumirea, chiar motorul pentru o corectură necesară. Isus nu s-a declarat niciodată mulţumit de situaţia din vremea sa. El nu a fost cârtitor, cicălitor.

Cine nu este niciodată mulţumit, nu ajunge niciodată la pace. El va căuta motive pentru a-şi justifica nemulţumirea.

Cine reuşeşte să aşeze ceea ce nu se poate schimba şi să se concentreze asupra pozitivului, poate să răsufle uşurat. El se pune cu rugăciunea deasupra poziţiei de cerşetor la cel care mulţumeşte Domnului şi astfel reuşeşte să guste pacea internă.

*

Lamentaţiile unui nemulţumit

Doamne, cred că te vei irita la ceea ce vreau să-ţi povestesc. Ieri seara, capelanul a vorbit despre necesitatea de a-ţi fi mereu recunoscător indiferent ce s-ar întâmpla. E ceva bun şi frumos, dar oare nu găseşti că e cam deplasată această idee? Să fiu recunoscător chiar şi la durere?

De exemplu, soacră-mea: Ea locuieşte cu noi, niciodată nu e mulţumită, are tendinţe de a domina, este încăpăţânată etc. Pentru ea, supa este prea fierbinte, cafeaua prea tare. Copilăria ei a fost catastrofală, ca şi a mea. Şi pentru asta să fiu recunoscător?

Iubite Doamne! Nici nu mă mir că sunt bolnav din această cauză. Psihologul meu îmi zice că înghit prea multă nervozitate; ar trebui să vad mai bine ceea ce este pozitiv. Dar unde este pozitivul? În casă domină nemulţumirea, am informat despre aceasta şi capelanul nostru. Şi ce crezi că mi-a spus? Să am răbdare, să fiu exemplu etc... etc. Dar el habar nu are. Se vede că nu este căsătorit. Poate că nu trebuia să mă căsătoresc. Asta e. Şi aşa astăzi fiecare al doilea sau al treilea este single. Astea voiam să-ţi povestesc, Doamne. Nu aş dori să fiu nerecunoscător, dar asta nu depinde de mine. Sau?

*

NEMULŢUMIREA a fost caracteristica poporului lui Israel în istoria sa. Şi chiar la farisei şi câteodată la ucenicii lui Isus. Însă aceasta are diferite rădăcini: Israelul refuză jugul roman şi caută un eliberator politic. Evreii sunt nemulţumiţi de călcarea sabatului de către Isus şi ale altor legi cultice. Apostolii nu sunt de acord cu calea suferinţei lui Isus şi cu eşuarea lui. Atâta timp cât nemulţumirea este un motor de a îndepărta nedreptatea, se bucură de aprobarea lui Dumnezeu.

În Sfânta Scriptură vom găsi un ajutor de nepreţuit pentru creştinul nemulţumit: Matei 7,1-5 şi Exodul 15,22-26.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu